Heraldica Daciei

Heraldica Daciei se împarte în trei secțiuni şi două părți. Înainte de cucerirea romană şi ocuparea Daciei Mari (Magna) .Şi după cucerirea definitivă în  anul 105-106 e.n (era noastră). Heraldica Daciei a fost reconstruită digital 2D- 3D în format SVG-PNG după heraldica cioplită pe Columna lui Traian ,Arcul de Triumf lui Hadrianus şi Mausoleul lui Marcus Aurelius, după desene  de efigerie şi blozonerie  scrie în textele antice latine ale Romei Imperiale şi a celei Bizantine de Răsărit.

 PARTEA I-a  SECȚIUNEA I  Efigeria Heraldică Daciei.( Sigilii şi Peceţi ).

  

Blazon heraldic cu Stema Daciei Mari  între anii 205-î.e.n-106.e.n 

Pecetea este simbolul oficial al unei persoane,nobil aristocrat cu calitatea de Suveran : adică Rege şi Stăpân şi al Statului şi Ţării (Uniunii de triburi antice). Avea caracter oficial  şi obligatoriu inclusiv sacru –mistic asigurând legătura cu Dumnezeu sau zeii ,cu cerul. Era interzisă falsificarea  sau atribuirea de către altă persoană decât regele Suveran sau armata Daciei.  Poporului îi era permisă folosirea sigiliului sub formă de Stemă pe Blazon sau Pavilion heraldic. 

În antichitate Daciei  culoarea Sigiliului era ALBĂ cu GRI-ARGINTIU  ,iar culoarea Steagului era GALBEN-OCRU (ŞAFRAN-OBSIDIAN) ,care simboliza culoarea Grâului cules al aurului şi aramei dar şi culoarea cadavrelor  eroilor daci hgata să moară ca eroi fără teamă de moarte ;precum şi  culoarea dușmanilor care atacă Dacia. Dincolo de speculații  . Aristocrația Daciei era îmbrăcată în vișiniu şi albastru închis ,iar Garda regală în ultra-negru ( Ivoriu-Corbinia ). A respecta un sigiliu oficial antic este a-i respecta aceste două elemente  primare. Dacii spuneau că au steagul de la Gebeleisos Spiritul Lumii de Dincolo şi al Învierii. Gebeleissos  însemna "ceara morţilor  = Gebel (Gălbezse)  Galben + Isza Morţi"  . Gebeleisos nu era chiar un Zeu ci un SPIRIT un GARDIAN a ZEULUI UNIC DERZALES TEUTATA.

În antichitate Daciei   asemeni tuturor

Sigiliul  DACIEI  Pecetea Suveranului şi Armatei Daciei

proto – naţiunilor  ,un sigiliu „EFIGIE” sau pecete era o Hiero-glifă (Semn sfânt) şi Logogramă (Literă cuvânt ) . Care aveau rolul de a proteja omul,luptătorul de către zeii lui sau spiritele naturii.  Scopul era recunoașterea adversarului de sub armura de metal şi piele (coif,platoşe,zale) sau de a intimida agresorul ostil  sau de a impresiona un grup uman,o naţiune străină. sau de ai stârnii frica,groaza şa-l determina să renunţe la ostilitate şi agresiune militară (luptă).

Acesta a fost scopul iniţial de a oferii protecție şi auto-sugestia de protecţie,şi de a covinge vizual  privitorul sau adevrsarul că "Semnul sfânt" de pe hainele şi scutul tău atrage contra lui "Mânia Zeilor, mânia cerului" .

Heraldica arată intenţia unei persoane, instituţii, localităţi, provincii sau unui stat de a revendica vizual  respectul,admiraţia originii ,măreţia,intimidarea vizuală sau teama mistică,descurajarea paşnică  ,sau admiraţia  originii sau a istoriei şi civilizaţiei acelui care o afişează : dorind ca la simpla vedere să obţină  admiraţia ,descurajarea (intimidarea) ,respectul  sau teama mistică  ce privesc istoria sau originea afişată vizual pe heraldică ,blazon,stemă sau sigiliu (pecete)..

COROANA DACIEI MARI ( MAGNA DACIA) a Statului Unitar Centralizat.

Coroana Daciei  avea puțin aur pe ea spre deosebire de coifurile de luptă,unde Dacii afișau  ostentativ toată opulența  în mod viril. Coroana Daciei era un coif de Oţel inferior (Oțelul celtic)  pe a cărui vâr era SOLUL LUI ZAMOLXES  sau CORNUL PUTERII, simbolizat prin Berbecul ilirc (mediteranean) .Puterea cerului şi Legătura Suveranului cu cerul antic al Daciei. Pe coiful metalic erau două Diademe, coroane simple  una a Geţiei la bază  cu semnele triburilor .Iar în partea  superioară era o diademă a sciților cu flori de câmp şi capete de cai în ochiul florilor. Diademele erau unite de  de COROANA DACIEI din lemn de gorun şi carpen  forjat cu montură ferecătă de bronz. Prin aceasta Dacia arăta vechimea ancestrală aici. Din vremea  Patriarhatului (Epoca lemnului şi Pietrei adică:OBSIDIAN). Şi Bronzul din perioada celtică. De la celţii așezați în Transilvania de azi. În imaginile de mai jos veţi vedea cele două coroane separat . La daci lipsea coroana Moldovei   fiindcă dacii pierduse  pe teren controlul acestui teritoriu. Era colonizat cu carpi , bastarni,bahlui şi sireţi  popoare migratoare proto-slave din primul val,care au venit imediat după sciţi.  Şi care atacau Dacia şi Sarmațiana şi Sciţia -Grecească a Coloniilor de pe Dunăre şi litoral. Cu timpul Carpii şi Agatârşii sau dacizat devenind oficial mercenarii-colonişti ai dacilor. ei şi celţii aveau în grijă paza simbolurilor oficiale de stat .Ei păzeau  şi păstrau HERALDICA DACIEI.

COROANA DACIEI  DIN LEMN DE GORUN ŞI CARPEN FORJATĂ CU MONTURĂ FERECATĂ DE BRONZ

COROANA GEŢIEI ŞI A SCIŢIEI MINOR CU CORNUL PUTERII CERULUI

PARTEA I-a  SECȚIUNEA I BLAZONERIA DACIEI

Blazoneria se ocupa cu impresionarea oaspeților şi a prietenilor Daciei şi intimidarea  adversarilor  chiar în timpul tratativelor ,pe timp de pace. Iar națiunii îi transmite  mesajul vizual  clar SUVERANUL ŢĂRII şi ARMATA în caz de cataclisme naturale extreme sau invazii şi război  oferă doar APĂRARE MILITARE ŞI ADĂPOST TEMPORAR în cetățile de apărare . Nu oferă  protecție,adăpost, hrană şi drepturi civile. Ca în timpurile de pace. Scuturile  aveau  cutie de rezonanță ca la instrumentele cu corzi. o cutie  plată şi îngustă care producea un sunet paralizant  la trecera vântului  prin ele sau la lovirea lor cu palmele. doar scuturile heraldice erau construite aşa. Fiindcă necesita  efort  de contruicţie şi necesita măiestrie de lutier ( constructor de harfe, viori , cobze).

Această heraldică a blazoanelor pe scuturi a fost oficial valabilă între anii 205 î.e.n şi până în 106 e.n când Regele dac Decebal sa sinucis iar Dacia a fost cucerită definitiv de către romani.

Culoarea scutului  heraldic  VARIANTA 1  : glben-ocru (şafran-obsidian)

Culoarea scutului  heraldic   negru ivoriu obsidian  şi glben-ocru (şafran-obsidian)  în formă de harfă celto-dacică. VARIANTA 2